Banii si preturile azi

Sa vorbesc despre bani, castiguri, preturi pentru mine a insemnat sa stau fata in fata cu maturitate si transparenta cu piata, cu mine personal, cu indatoriri de adult. Banii nu sunt un subiect usor de discutat, adesea este sensibil. Educatia primita, cel putin de cei ca mine, a fost usor in zona de modestie, sa nu prea vorbim despre acest lucru, sa nu cerem, sa-i numaram fara sa fim vazuti, cumva, cu rusine si vina ca ne uitam la bani.

In casa, nu se vorbea despre bani, nu se numarau banii in fata mea, nu se imparteau dintr-o resursa mai mare, in resurse mai mici. Banii erau ascunsi, nevizibili. Erau acolo undeva si atat.

De multe ori nu mi-am facut analizele financiare cap-coada ca sa nu ma uit intru totul la bani, insa, atunci cand am avut de dat bani, de platit facturi, am facut acest lucru instant, pentru ca, de fapt, traiam cu sentimentul ca lumea are nevoie de bani si nu spune, proiectam ce era in mintea mea.

Asa cum timpul este o resursa, o avem, asa sunt si banii, tot o resursa. Nu ne uitam la ea din cauza a ceea ce am internalizat in copilaria noastra. Iar societatea nu prea ajuta in acest sens, de asemenea.

Avem zicale peste zicale care nu fac altceva decat sa ne mentina in zona de supus – nespus despre bani:

  • Banii sunt ochiul dracului. – frica
  • Mai bine dorul decat grija. – sa nu vrem mai mult
  • Decat bogat nu stiu cum, mai bine sarac si iar nu stiu cum. – la fel, sa ramanem in supunerea de a nu ne dori mai mult, de a a avea credinta ca banii sunt murdari
  • Pe mine nu ma intereseaza banii! – dar cum sa nu ma intereseze resursele mele?!
  • Banii nu conteaza! – conteaza, imi ofer cu ajutorul lor ce am nevoie, banii acopera nevoi de baza, apoi de cunoastere etc
  • Mai bine este dusmanul binelui! – din nou instaurarea fricii de a ne dori mai mult

Astazi, in societate, se practica preturi pentru produse si servicii, preturi care inseamna ca facem tranzactia pe bani. In trecutul vechi, erau trocuri, era munca la schimb, era produs la schimb pe un serviciu. Insa acum vorbim de bani.

Preturile arata costul si cat valoreaza acel ceva achizitionat. Ei, a aparut de cativa ani, nu chiar multi, practica de a nu afisa transparent pretul pe un site, pe o oferta. De ce? Pentru ca transparenta inseamna asumarea celui care vinde ca atat valoreaza produsul, nu el, omul. Pentru ca a afisa pretul inseamna ca vede competitia. Dar, ma intreb eu, produsul tau e valorizat de competitie sau de tine, prin munca ta?

Desigur ca exista competitie. Pana anul acesta nu m-am uitat la competitie atunci cand am stabilit pretul pentru cursuri. In 2023 la final am facut-o si, cu maxima sinceritate, mai bine nu o faceam, pentru ca nu am stiut sa ma uit cu gandul ca valoarea cursurilor Data Training consta in calitatea si metoda, munca si seriozitate. Uitandu-ma la competite, am deraiat de pe linia mea, pe linia gandurilor despre altii.

Astazi am revenit pe calea mea ferata cu gandul:

  • Banii sunt resursa si resursa este prezenta in viata noastra cand ne uitam la ea.
  • Banii nu sunt banuti, ci bani
  • Preturile afisate inseamna maturitate si asumare
  • Nu pot sa ma inscriu la un curs / eveniment / workshop care nu are un pret afisat – pentru mine nu este suficienta seriozitate acolo
  • Banii sunt un drept al fiecaruia
  • Cu totii avem acces la bani
  • Cu totii avem nevoie de resurse sa functionam, iar banii sunt o resursa
  • Cunoasterea preturilor, inseamna ca eu ma uit la bani
  • Plata facturilor la timp inseamna integritate
  • Plata facturilor instant, ca mine, inseamna frica 😀

Sa vorbim despre bani este permis, este corect, este de discutat!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *